Oraşul nostru a fost binecuvântat de-a lungul timpului cu muzică şi muzicieni de foarte bună calitate, care au activat la şcolile sau bisericile din oraş, apoi prin intermediul burgheziei dornice de afirmare, la asociaţiunile secolului al XIX-lea, sau la instituţiile culturale din prezent.
Primii compozitori și primele compoziții ne sunt păstrate din secolul al XV-lea.
Aici Brașovul se poate remarca prin primul volum de muzică tipărită din țară (Honterus - Odae cum harmoniis 1548). Din Brașov a plecat spre multe destinații un prim "Star" muzical/ deopotrivă compozitor - lautenistul Valentin Greff-Bakfark, care a călătorit la curțile din Polonia, Ungaria, Franța și Italia. Daniel Croner se numără printre primii muzicieni din România de la care ne sunt păstrate lucrări pentru instrumente cu taste (1681). Martin Schneider scrie un tratat despre muzică în 4 volume la sfârșitul sec al XVIII-lea.
Secolul al XIX-lea se remarcă prin creșterea importanței muzicii în oraș și conturarea diferitelor asociațiuni muzicale (ale românilor, sașilor și maghiarilor)
J.L.Hedwig se întoarce 1839 din Viena pentru a prelua viața muzicală din Biserica Neagră.
Familia Mureșianu, Gheorghe Dima, Ciprian Porumbescu, Rudolf Lassel sau Paul Richter sunt nume care sunt strâns legate de Brașov, dar și de modernizarea muzicii locale datorită faptului că s-au format și la școli și universități din Europa occidentală.În Brașov s-a născut imnul românilor "Deșteaptă-te române", dar și imnul sașilor "Siebenbürgen, Land des Segens".
Compozitorii din sec. al XX-lea din Brașov au stiluri și caracteristici foarte diferite: Heinrich Neugeboren/ Henri Nouveau și Egon Hajek (stil expresionist), Tudor Ciortea și Tiberiu Brediceanu (mai ales prelucrări de folclor dar și Lied-uri), Norbert Petri (predilecție pentru operetă și Lied).
Generația actuală de compozitori brașoveni trăiește doar parțial în orașul nostru, reprezentanții ei activând și în București, Timișoara, Cluj sau în Viena.