Johann Lukas Hedwig
(1802-1849)
JOHANN LUKAS HEDWIG s-a născut în 1802 la Hălchiu lângă Braşov. Din 1812 Hedwig este elev al gimnaziului din Braşov şi corist la corul bisericii parohiale ca elev al cantorului Lucas Hermann. Studiază vioara, contrabasul şi câteva instrumente de suflat. În 1819 pleacă la Viena unde frecventează cursurile şcolii de operă, specialitatea bas cifrat, compoziţie şi vioară pentru ca după terminarea studiilor să i se ofere în 1823 poziţia de contrabasist la Opera de Stat. Şi-a continuat activitatea ca profesor de muzică.
În 1840 a fost chemat la Braşov pentru a deveni cantor şi director muzical al catedralei (azi Biserica Neagră), devenind implicit, după cum este obiceiul în Transilvania, şi profesor de muzică la gimnaziu. Din 1844 conduce clasele de canto ale “Şcolii de Vioară şi Canto” din Braşov. În urma participării în calitate de membru al gărzii civile la luptele din timpul revoluţiei în decembrie 1848 se îmbolnăveşte de febră tifoidă şi moare pe 8 ianuarie 1849.
Opera lui Hedwig constă în principal din lucrări vocale religioase şi laice, alături de piese pentru pian, mici lucrări pentru orchestră, o operetă neterminată şi o glumă muzicală. Cea mai importantă lucrare a sa este oratoriul “Minunile puterii divine”, pentru solişti, cor şi orchestră (1845-48), care a fost reprezentată la Braşov ultima dată în 2002. Cea mai cunoscută compoziţie a lui Hedwig este cântecul din 1845, pe care Max Moltke va compune textul cântecului “Transilvania, ţară binecuvântată” (“Siebenbürgen, Land des Segens”).
