Norbert von Hannenheim

(1898 - 1944/45?)

NORBERT VON HANNENHEIM, Cu siguranţă unul din cei mai interesanţi studenţi ai lui Arnold von Schönberg, s-a născut în 1898 la Sibiu, unde a urmat gimnaziul. În primii ani de viaţă Hannenheim este un autodidact în ceea priveşte muzica. După absolvirea Academiei de Studii Economice de la Graz urmează studiul compoziţiei cu Paul Graner la Leipzig în perioada 1922/23. În 1929 se mută la Berlin şi frecventează cursurile de excelenţă în clasa lui Schönberg. Acesta îl consideră ca pe unul din cei mai talentaţi studenţi ai săi.

Muzicologul şi criticul Hans Heinz Stuckenschmidt, care frecventa cursul de analiză al lui Schönberg scrie: „Hannenheim era prea nepriceput şi prea delăsător să îşi poată câştiga pâinea ca muzician. Din această cauză Schönberg îl critica deseori şi încerca să-l convingă să se specializeze ca pianist sau ca dirijor. Nu avea nici un efect. Hannheim se simţea bine doar la biroul său, scriind partituri cu scrisul său mare şi citeţ.”

Operele lui Hannenheim sunt considerate drept ciudate şi eruptive şi sunt deseori cântate în epocă la concerte academice ale studenţilor. Astfel Hannenheim devine repede cunoscut la Berlin, fiind invitat la concerte şi în afara Academiei. Unul din interpreţii săi este pianista Else C. Kraus, care interpretează cu mare succes piesele solo pentru pian cât şi concertele sale pentru pian. Datorită ei s-au păstrat cel puţin parţial partitele de pian a două concerte de pian. Deşi Hannenheim este prezent în documentele despre viaţa muzicală a Berlinului epocii, prin evenimentele celui de-al Doilea Război Mondial s-au păstrat doar puţine din partiturile sale. În perioada aceasta compozitorul îşi câştiga traiul prelucrând cântece populare. Refuză comenzile cu substrat politic, ca de exemplu o compoziţie pentru olimpiada din Berlin.

Moare în 1944 sau 1945, despre moartea sa nu se ştie nimic. Odată cu „dispariţia” sa i-a dispărut şi opera. Cât de mare este pierderea arată o comparaţie a celor câteva opere păstrate, cu catalogul societăţii de păstrare GEMA, care enumeră 50 de piese orchestrale, aproximativ 50 de piese camerale şi peste 80 de piese vocale. Muzicologul Dieter Acker plănuia cu zece ani în urmă o biografie a lui Hannenheim sub titlul „Compozitor fără compoziţii”. Între timp au mai apărut sporadic unele opere, datorită faptului că Hannenheim scria mult, deseori copiind propriile compoziţii pentru a le trimite interpreţilor sau altor persoane interesate.

Opera: Trio pentru suflători, sonate pentru pian, sonate pentru vioară, suite pentru pian, concert pentru pian şi şapte suflători, simfonii, cvartete de coarde, sonate pentru orgă, lieduri. etc.