Personalitate a muzicii româneşti, este unul dintre cei mai mari compozitori ai muzicii de cameră. Născut in Scheii Braşovului, fiind fiul profesorului Aurel Ciortea, director al Gimnaziului "Andrei Şaguna". Se formează sub auspiciile compozitorului Gh. Dima la Braşov ca elev al Liceului "Andrei Şaguna" şi al Liceului "Honterus" din localitate, având să primească şi îndrumarea organistului şi compozitorului Rudolf Lassel; continunâdu-şi studiile la Cluj sub îndrumarea profesorului de pian Ilie Sibianu şi a dirijorului Johannes Schuller avea să-şi completeze studiile Înaltei Academii Comerciale înfiinţată şi condusă de tatăl său până în 1929.
Continuă studiile universitare la Anvers (Belgia), apoi Facultatea de Drept din Bruxelles absolvită în 1926, continuând totodată studiile muzicale la Conservatorul de aici cu profesorul Joseph Jungen şi apoi la Paris la Şcoala Normală de Muzică.
Cu acest palmares se întoarce in ţară unde absolvi şi Conservatorul din Bucureşti în 1931 şi după un scurt popas la Berlin pentru alte studii muzicale şi filosofice începe cariera didactică şi compoziţională cu "Preludii pentru pian", "Sonata pentru violoncel", "Sonata pentru vioară şi pian" sub auspiciile Conservatorului din Bucureşti unde avea să fie şi profesor.
De la "Suita din Maramureş" si până la "Variaţiunile pe teme de colind" sau "Isprăvile lui Păcală" găsim aplecarea sa spre folclorul românesc care culminează cu "Variaţiunile" pe tema unui Marş al Junilor Braşoveni. El ajunge să fie întemeietorul Festivalului Muzicii de Cameră de la Braşov, condiţii în care oferă numeroase creaţii personale interpretate în contextul acestui festival.
Printr-un gest notabil lasă prin testament toate valorile documentare, muzeistice, Complexului Muzeal din Scheii Braşovului, sarcină îndeplinită de soţia sa, Vera Proca-Ciortea la puţin timp după moartea maestrului. Astăzi, în muzeul Tudor Ciortea, vizitatorul poate cunoaşte aceste valori iar cercetătorul avizat poate lua cunoştinţă de patrimoniul muzeistic moştenit de acest mare cărturar.
